Tincturi din plante

Tincturile
Sunt extracte de plante, care se obţin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel puţin 60%: alcool rafinat alimentar diluat cu apă, rachiu de fructe sau de secară, vodcă. Este strict interzisă atât folosirea alcoolului etilic, cât şi a spirtului medicinal. Preparatele se pun la soare sau în locuri calde, se scutură zilnic, se lasă vreme de 2-3 săptămâni. Când sunt gata, se strecoară prin două bucaţi de tifon, se presează bine, pentru ca sucul să iasa din plantele macerate, se pastrează în sticle de culoare închisă, înfundate bine cu dop de plută.

Intern, doza obişnuită: 5-10 picături, luate ca atare sau diluate în ceai ori apă fierbinte.

Extern, tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub formă de cataplasme.

Tinctura de cimbrisor (Thymus serpyllum)

Mod de preparare: florile de cimbru (sălbatic sau de grădină), culese pe soarele amiezii de vară, se toacă mărunt şi se pun într-o sticlă, umplând-o până la gât (fără să fie presate). Deasupra se toarnă rachiu de fructe (prune, pere, mere etc.) de 38-40%, care trebuie să acopere complet florile. Se leagă la gură şi se pune la soare vreme de două săptămâni. Se scutură în mod regulat. Când e gata, se strecoară şi se pune în sticle de culoare închisă. Bolile pe care le vindecă: încetinirea creşterii la copii (se ung picioarele cu tinctura de cimbru), scleroză în plăci (ungerea şirei spinării cu tinctură de cimbru), tulburări menstruale, infecţii ale traiectului urinar, boli de nervi, nevroze faciale, reumatism, dureri de ovare, boli ale căilor respiratorii, boli de plămâni (pleurezii, enfizem).

Posologie: intern – 20-30 picături de tinctură de cimbru se iau o dată pe zi, diluate cu apă.

Tinctura de coada-şoricelului (Achillea millefolium)

Mod de preparare: florile culese pe soare se toacă mărunt, se pun într-o sticlă şi se acoperă cu rachiu de 38-40%. Se lasă la soare vreme de 14 zile, scuturându-se din când în când. Se strecoară, se pune în sticle bine înfundate, de culoare închisă.

Bolile pe care le vindecă: menstre neregulate, menopauza, cancer genital, inflamaţii ale testicolelor, leucoree, lipsa menstrelor, migrene, expectoraţii cu sânge, hemoroizi, dureri de stomac, arsuri.

Posologie: intern – 30-40 picături de tinctura se diluează cu ceai sau apă. Se iau dimineaţa şi seara, înainte de mese.

Tinctura de coada-calului (Equisetum arvense)

Mod de preparare: două mâini de coada-calului proaspătă, tăiată foarte mărunt, se pun într-o sticlă şi se acoperă cu rachiu curat de secară. Se lasă la soare 14 zile, scuturând sticla regulat. Se strecoară, se pune la păstrat în recipiente de culoare închisă.

Ce boli vindecă: bolile de rinichi şi de vezică (inclusiv pietrele), acumulări de apă în ţesuturi, răni deschise, ulceraţii, hemoroizi, picioare transpirate.

Posologie: intern – ca adaos în ceaiuri, 40-50 picături de 2-3 ori pe zi; extern – ca dezinfectant aplicat pe afecţiunile pielii şi pe picioarele transpirate.

Tinctura de gălbenele (Calendula officinalis)

Mod de preparare: doi pumni de flori se pun într-un litru de rachiu şi se lasă 14 zile la soare. Se strecoară lichidul şi se pune în sticle de culoare închisă.

Ce boli vindecă: răni, sângerări, rupturi şi întinderi musculare, tumori cancerigene, scurgeri vaginale.

Posologie: extern – comprese cu tinctură de gălbenele, îndoită cu apa fiartă şi răcită (în afectiunile pielii), 20-30 de picături adaugate în ceaiul pentru spălăturile vaginale.

Tinctura de traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris)

Mod de preparare: planta întreagă – tulpina, frunze şi flori – se toacă mărunt şi se bagă într-o sticlă de un litru (până la gât), acoperindu-se cu rachiu de secară sau de fructe (38-40%). Sticla se pune apoi la soare, vreme de două săptămâni, agitându-se permanent. Se strecoară şi se trage în sticle de culoare închisă.

Ce boli vindecă: îmbolnăviri ale muşchilor, lenevirea sfincterului şi a muşchilor care închid traiectul urinar şi vaginul, cădere de intestine.

Posologie: intern – 40 picături de tinctură, luate de trei ori pe zi, în ceai de creţişoară (o linguriţă de plantă, opărită cu un sfert de litru de apă în clocot, se infuzeazaă scurt, se strecoară); extern – masarea zonelor dureroase.

Tinctura de valeriană (Valeriana officinalis)

Mod de preparare: rădăcina uscată se zdrobeşte mărunt în piuă sau se macină cu râşniţa electrică de cafea, după care se pune într-un borcan până se umple pe trei sferturi, iar restul se completeaza cu rachiu. Se lasă trei săptămâni la macerat, după care se strecoară. Se ţine în sticluţe mici, închise la culoare.

Ce boli vindecă: insomnia (dă un somn profund, fără a da însă şi senzaţia de somnolenţă matinală pe care o dau somniferele de sinteză), palpitaţiile cardiace, hipertensiunea, stările de nervozitate, tulburările de menopauza.

Posologie: se iau 20-40 de picături în jumătate de pahar de apă, seara, inainte de culcare.

Tinctura de spânz (Heleborus purpurascens)

Mod de preparare: rădăcina proaspătă se taie mărunt şi se pune într-un borcan până se umple pe jumătate, după care se completează cu alcool de 60 până la umplerea completă. Se lasă la macerat trei săptămâni, după care se filtrează şi se trage în sticluţe mici, închise la culoare.

Ce boli vindecă: reumatism, reumatism degenerativ, dureri musculare, răni greu vindecabile, tumori exteriorizate.

Posologie: extern – se fac fricţiuni pe zonele durerose; în cazul rănilor şi al tumorilor exteriorizate, se fac pensulări pe locurile afectate.

Atenţie: tinctura de spânz este foarte toxică, motiv pentru care se depozitează în locuri sigure, departe de copii, cu o etichetă de avertizare. Se foloseşte numai extern.

Tinctura de sunătoare (Hypericum perforatum)

Mod de preparare: doi pumni de flori culese pe soare se pun într-o sticlă, după care se acoperă cu rachiu. Se lasă trei săptămâni la soare. Se strecoară şi se pune în sticle de culoare închisă.

Ce boli vindecă: boli de nervi, inflamaţii ale nervilor, nevroze, insomnii, slăbiciuni provocate de nervi, hepatita, inflamaţii ale colecistului (colecistita).

Posologie: intern – se iau o dată pe zi 10-15 picături de tinctură, într-o lingură de apă; extern – tinctura se unge pe locurile dureroase.

Tinctura de urzică (Urtica dioica)

Mod de preparare: frunzele plantei, proaspăt culese, se spală bine cu apă, se taie mărunt, se pun într-o sticlă. Se toarnă deasupra rachiu de secară curat (38-40%), astfel ca planta sa fie acoperită. Se lasă la loc cald, vreme de 14 zile.

Ce boli vindecă: căderea părului, eczeme, ulceraţii, bătături dureroase, micoze, pete pe piele, sciatică, inflamaţii ale nervilor.

Posologie: se ung repetat locurile bolnave cu tinctură de urzici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *